Monografii Contabile | Cont nou | Contabili | Carti contabilitate | Bazele Contabilitatii | Calculator Salariu | Stiri economie | Contabil recomandat | Cauta firme | Forum contabilitate |

  BNR nu ar putea să îşi cheltuiască rezerva pentru a plăti salarii şi pensii, aşa cum au sugerat unele voci, aceasta fiind importantă pentru asigurarea stabilităţii cursului, a spus ieri guvernatorul Mugur Isărescu.

 "Nu înţelegem faptul că rezerva este pentru a asigura sustenabilitatea anumitor niveluri, stabilitatea cursului. Pare că e un dat, exact ca sănătatea. Începi să îţi dai seama cât de importantă este când nu o mai ai, când te apucă o boală. De multe ori, e prea târziu", a spus Isărescu în încheierea unui seminar organizat ieri la BNR cu ocazia prezentării unui studiu pe tema întăririi capacităţii instituţionale de administrare a mediului de afaceri, realizat de Centrul Român de Politici Economice, Grupul de Economia Aplicată şi compania de consultanţă Deloitte.

"Nu înţelegem faptul că rezerva este pentru a asigura sustenabilitatea anumitor niveluri, stabilitatea cursului. Pare că e un dat, exact ca sănătatea. Începi să îţi dai seama cât de importantă este când nu o mai ai, când te apucă o boală. De multe ori, e prea târziu", a spus Isărescu în încheierea unui seminar organizat ieri la BNR cu ocazia prezentării unui studiu pe tema întăririi capacităţii instituţionale de administrare a mediului de afaceri, realizat de Centrul Român de Politici Economice, Grupul de Economia Aplicată şi compania de consultanţă Deloitte.

Rezerva valutară a BNR este de aproape 32 de miliarde de euro, depăşind cu 4,6 miliarde de euro nivelul din octombrie 2008, când criza financiară a debutat pe plan local. Creşterea rezervei a fost alimentată în ultimul an de tragerea tranşelor din împrumutul extern de 20 de miliarde de euro contractat de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD, dar şi de emisiunea de euro-obligaţiuni de un miliard de euro, realizată în primăvară. În acest răstimp BNR a intervenit frecvent pe piaţa valutară pentru a atenua fluctuaţiile cursului. Anul trecut, un raport al Băncii Mondiale arăta ca BNR a cheltuit circa 4 miliarde de euro din rezervă pentru a apăra cursul. Cu toate acestea, la nivelul actual de 4,22 lei pentru un euro, cursul este cu 15% peste nivelul din toamna lui 2008.

Guvernatorul a reluat ieri şi criticile privind calitatea dezbaterii publice, care alunecă prea mult spre aspecte sociale, ignorând datele economice. "Când sperăm la o reformă fiscală, discuţia se duce la generozitate."

La rândul său, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune că deşi opinia publică cere mai degrabă o implicare a statului prin "cadouri", rolul acestuia trebuie să fie altul.

"Sectorul privat trebuie stimulat nu prin cadouri, ci prin nivelarea terenului de joc. E departe de ce aşteaptă lumea din stradă, dar spre astfel de câştiguri relative trebuie să mergem", a spus Lazea.

Economistul-şef al BNR nu vede însă deocamdată speranţe pentru reluarea creşterii economice din alţi factori decât evoluţia generală la nivel european.

"Mai sunt două ţări fără creştere economică, Lituania şi noi. Vom ieşi cumva din aceste neplăceri, dacă restul de 25 de ţări (din Uniunea Europeană, n. red.) cresc", afirmă Lazea.

Guvernatorul Isărescu insistă pe prioritatea absorbţiei fondurilor europene, care pot ajuta firmele la nivel individual să îşi echilibreze bugetele, fiind practic donaţii.

"Ar trebui să fim mai incisivi. Am luat 20 de miliarde de euro credit şi ne întrebăm cu ce îi rambursăm ca să nu scadă rezerva valutară. Cu aceste fonduri." Cu toate acestea, rata de absorbţie a fondurilor europene rămâne foarte slabă, aceasta fiind şi unul din motivele invocate de BNR pentru contracţia mult mai dură decât se anticipa a economiei în 2009.

Avocatul Gabriel Biriş spune că simplificarea legislaţie şi în special definirea unitară a bazei de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale ar stimula firmele şi angajaţii să intre în legalitate, ceea ce ar aduce şi venituri mai mari la buget. El spune că soluţiile sunt crearea unui sistem fiscal "rezonabil" şi închiderea "porţilor de abuz". "Dacă admitem că doar o mică parte din cele 600.000 de PFA (persoană fizică autorizată, n. red.) şi 75.000 de venituri din drepturi de proprietate intelectuală sunt de fapt salarii, studiul a arătat că o plafonare a bazei pentru contribuţiile sociale la 7.000 de lei ar aduce venituri suplimentare de trei miliarde de lei la diverse bugete", a afirmat Biriş. El spune că pe măsură ce plafonul pentru baza de calcul este majorat, creşte riscul ca angajaţii să se orienteze spre forme alternative de salarizare, inclusiv prin intermediul unor structuri off-shore.

"Simplificarea este o direcţie absolut necesară, renunţarea la puzderia de excepţii care nu fac decât să pună presiune pe contribuabil şi duc la corupţie, indisciplină", spune şi guvernatorul Isărescu.