Monografii Contabile | Cont nou | Contabili | Carti contabilitate | Bazele Contabilitatii | Calculator Salariu | Stiri economie | Contabil recomandat | Cauta firme | Forum contabilitate |

Monetăria statului produce bani pe bandă rulantă. O cantitate de peste 1 miliard de rondele de metal este transformată anual în monede de 1 ban, 5, 10 şi 50 de bani.

Cererea de batere a monedei nu vine doar din partea Băncii Naţionale, ci şi din partea altor bănci centrale, însă instituţia nu a făcut bani, până acum, decât pentru Republica Moldova, care nu are monetărie proprie.

Potrivit directorului general al Monetăriei Naţionale, Mircea Bărădău, a declarat pentru evz.ro că “restul comenzilor nu a fost onorat pentru că instituţia nu are capacitatea necesară pentru procesarea unei cantităţi mai mari, iar BNR are prioritate în faţa oricărui alt client”.

Drumul Leului

Dar să fabrici bani nu este nici ieftin şi nici uşor. De la producţia de prese monetare, maşinăriile care imprimă monedele, şi până la depunerea mărunţişului în seiful Băncii Naţionale, toate operaţiunile se fac cu costuri ridicate.

Drumul leului românesc porneşte de undeva din Europa. Şi asta pentru că importăm metalul, respectiv rondelele de oţel, pe care monetăria le transformă în bani.  

“Confecţionarea rondelelor se face greu, cu consum mare de energie. Foarte puţine monetării îşi produc singure blank-urile. Straturile de nichel, cupru şi alamă se depun electrochimic, prin galvanizare. În procesul de  acoperire galvanică se emană tot felul de gaze şi substanţe poluante“, explică Mircea Bădărău.

Fisa se transformă în ban

Ajunse în România, în atelierele monetăriei, rondelele iau forma banilor, prin presare între două matriţe, imprimându-se moneda.

Procedeul se realizează  cu ajutorul unei prese monetare, maşinărie care transformă rondelele în monede, cu un ritm de 700 de lovituri pe minut, proces pe care inginerul Bădărău îl compară cu funcţionarea unei mitraliere.

Banii sunt ambalaţi apoi în fişicuri şi trimişi la BNR, în condiţii speciale de securitate.
Reprezentantul Monetăriei nu a putut să ne spună câţi bani ies de pe poarta monetăriei, însă precizează că anual sunt prelucrate 5-600 de tone de rondele.

Directorul instituţiei ne-a explicat că, la începutul fiecărui an, Banca Naţională, trimite  comanda de monedă, comandă care reprezintă planul de emisiune al monetăriei pentru anul respectiv.

Costul de producţie, mai mare decât valoarea monedei

Monetăria fabrică bani tot timpul anului, timp de opt ore pe zi, cu ajutorul a şapte prese monetare, vechi de 10-15 ani, cu excepţia a două săptămâni în luna august, când furnizorii de rondele nu mai trimit materie primă din cauza concediilor.

Cu toate că transformarea rondelelor în bani se face cu o tehnologie scumpă, nu vom afla prea curând care este efectiv costul de producţie al unui ban. Şi asta pentru că preţul este parte a politicii de confidenţialitatea a Monetăriei Naţionale.

“Fabricarea monedei de 1 ban costă puţin mai mult decât 1 ban, dar se realizează un echilibru cu monedele cu valoare mai mare “, susţine inginerul Bădărău.

În acelaşi timp, reprezentantul Monetăriei a mai spus că, în ciuda investiţiilor mari ce trebuie făcute pentru obţinerea monedei, nicio ţară din lume nu a eliminat moneda metalică.